Puteti asculta Radio Sufletel descarcand playlistul CLICK AICI !

Get graphics at Nackvision.com
Get graphics at Nackvision.com

De ce falosi?...De ce fruncea?..Avem de ce !

De ce falosi?...De ce fruncea?..Avem de ce !
Get graphics at Nackvision.com
Get graphics at Nackvision.com

Banatul este regiunea istorică din vestul României, dintre Dunăre, Tisa, Mureş şi Carpaţi. Circa două treimi din Banat s-a unit cu România şi o treime a fost acordată Serbiei, conform tratatelor din 1920. Banatul mai cuprinde şi o mică bucată de teritoriu între Mureş, Seghedin şi Beba Veche, aflată astăzi pe teritoriul Ungariei. Partea românească din vechiul Banat se întinde astăzi pe teritoriul a cinci judeţe: cuprinde judeţele Timiş şi Caraş-Severin în totalitate, include teritoriul la sud de Mureş din judeţul Arad, zona Orşovei din judeţul Mehedinţi şi câteva comune din judeţul Hunedoara.

Banatul nu mai există ca entitate politică distinctă din 1919, dar continuă să fie considerată o regiune istorică şi culturală funcţională a României moderne. Centrul său economic, cultural şi spiritual se află la Timişoara, la care se alătură Reşiţa, Lugojul, Caransebeşul sau Oraviţa, toate oraşe care au jucat un rol de prim-rang în istoria regiunii. În ultimii ani, rolul administrativ regional începe să fie înlocuit de regiunea de dezvoltare Vest, care se suprapune aproximativ peste zona Banatului.

În timpuri străvechi teritoriul a fost locuit de daci şi a făcut parte din provincia romană Dacia. În evul mediu timpuriu a existat o formaţiune statală româno-slavă, ducatul lui Glad şi a urmaşului său Ahtum. În secolele X-XI, Banatul a fost cucerit de unguri. De la mijlocul secolului al XVI-lea până la începutul secolului al XVIII-lea a fost paşalâc turcesc.

După 1716 a fost cuprins în Imperiul habsburgic şi a avut până în 1778 administraţie germană. Din acest an este încorporat Ungariei şi până în 1918 va avea administraţie maghiară. Destrămarea imperiului austro-ungar de la finele primului război mondial s-a soldat cu împărţirea Banatului între România (zona de nord-est, cu populaţie majoritar românească) şi Serbia (zona de sud-vest, cu populaţie predominant sârbă). Proclamată la 1918, unirea Banatului cu România s-a pus efectiv în practică în 1919, atunci când, la data de 3 august, trupele române au intrat în Timişoara şi au instaurat administraţia românească.

Get graphics at Nackvision.com
Get graphics at Nackvision.com
Get graphics at Nackvision.com

Get graphics at Nackvision.com
Get graphics at Nackvision.com

duminică, 10 ianuarie 2010

"Se cauta o identitate turistica a Banatului"


Se cauta o identitate turistica a Banatului

Un proiect regional vrea sa atraga atentia asupra turismului din Banatul Romanesc si cel Sarbesc

Startul pentru descoperirea celor 11 obiective turistice reprezentative din Banat se va da, oficial, pe 16 octombrie. Centrul Euroregional pentru Democratie lanseaza astfel proiectul "Banat 22", menit sa atraga atentia asupra turismului, o ramura slab dezvoltata in Banat, atat in cel Romanesc, cat si in cel Sarbesc.

Banatul intra in concurs

Centrul Regional de Afaceri, Centrul Euroregional pentru Democratie din Timisoara impreuna cu Municipalitatea din Pancevo, Serbia invita, pentru data de 16 octombrie, autoritatile locale si regionale, mass-media, O.N.G.-urile si intreprinzatorii turistici din Banat sa promoveze ori sa propuna ceea ce poate fi incadrat in categoria atractie turistica reprezentativa din regiune, prin inscrierea acestora in competitia TOP 11.

Este vorba de lansarea oficiala a proiectului de cooperare transfrontaliera "Banat 22 – Promovarea celor 22 de locuri si evenimente turistice din Banat", realizat in parteneriat cu Primaria Timisoara, Municipalitatea din Pancevo, Organizatia Turistica din Pancevo si Municipalitatea din Kanjiza, Serbia. Proiectul va fi implementat in trei judete din Romania (Timis, Caras-Severin si Mehedinti), iar in Banatul Sarbesc, in trei districte din Serbia (Banatul de nord, Banatul central si Banatul de sud). In total, aria de aplicare a proiectului cuprinde 52 de localitati, iar competitorii trebuie sa aiba in vedere ca locurile ori evenimentele turistice propuse sa fie specifice regiunii Banat.

Proiectul, initiat de Centrul Euroregional pentru Democratie din Timisoara, urmareste valorificarea potentialului turistic aferent zonei Banat, in vederea unei mai bune integrari socio-economice a regiunii transfrontaliere, dar si in vederea cresterii cu 5% a nivelului indicatorilor economici, relevanti pentru industria turistica din Banat, ca urmare a promovarii celor 22 de locuri si evenimente turistice din Banatul romanesc si sarbesc. Proiectul se deruleaza in contextul Programului de Vecinatate Romania-Serbia (infiintat in 2005) si este finantat din fonduri Cards, in cazul aplicantului principal, si fonduri Phare CBC, in cazul aplicantului transfrontalier.

Se cauta propuneri inedite

Coordonatorii proiectului "Banat 22" ii invita pe cei care fac propuneri sa se lase purtati de alchimia diversitatii culturale si sa urmareasca reperele istorice si peisajele care anima existenta acestei regiuni, aflate sub cupola aceleiasi istorii. "Am dori ca in aceasta competitie sa intre propuneri inedite. Vrem ca propunatorii sa fie ceva mai creativi, nu festivi. Sa aduca propuneri care sa nu vizeze aceleasi obiective stiute, precum festivaluri ale berii sau vinului", spune managerul proiectului Ilona Mihaies, presedintele executiv al Centrului Euroregional pentru Democratie Timisoara.

Tot Ilona Mihaies da exemple de ceea ce ar putea fi obiectiv sau eveniment turistic reprezentativ pentru zona Banatului : "Ar putea fi un loc deosebit dintr-o curte sau concertele de orga inedite de la Dom. Timisoara a avut un eveniment inedit cu ani in urma, Festivalul Saltimbancilor, care a disparut. In Serbia, de exemplu, este un loc pe malul unui lac unde, in fiecare an, intr-o anume zi, este inundatie de fluturi. Tocmai asta dorim, sa se aduca in atentie lucruri voioase, inedite".

In acest scop, participantii sunt sfatuiti ca, pana in 31 octombrie, ultima zi in care pot fi facute propuneri, sa aiba in vedere punctele tari ale zonelor turistice din Banat, cum ar fi cadrul natural, diversitatea reliefului, multiculturalitatea zonei, pentru a compensa absenta produselor turistice sau prezenta serviciilor turistice de slaba calitate.

Dupa lansarea propunerilor referitoare la Banatul romanesc, comisia proiectului "Banat 22" va intocmi o lista cu locurile si evenimentele inscrise in concurs si va evalua gradul de atractivitate aferent acestora, fiecare propunere primind o nota de la 1 la 5.

La finalul concursului, locurile si evenimentele turistice selectate vor fi promovate prin diferite metode, cum ar fi inscrierea in "Ghidul turistic al Banatului", – care va fi redactat in cinci limbi (engleza, germana, italiana, sarba si romana), si va fi tiparit in 1000 de exemplare –, dar si prin materiale promotionale cu cele mai reprezentative 22 de locuri si evenimente turistice din Banat (si al nostru, si al vecinilor sarbi). Totodata, locatiile alese vor fi descrise si recomandate internautilor care vor accesa site-ul web al proiectului www. banat22.net, o pagina web dinamica si foarte interesanta care ofera informatii despre proiect, despre principalele atractii turistice din Banat – cel Romanesc, cu judetele Timis, Caras-Severin si Mehedinti, si cel Sarbesc, cu Banatul de Nord, Central si de Sud. Pe acelasi portal pot fi intalniti Lala si sotia lui, Sosa, mascotele proiectului. In timp ce Lala promite sa vina cu impresii din calatoriile facute pe meleagurile banatene, Sosa va face cunostinta cu Banatul din bucataria sotiei sale. Pe masura derularii proiectului, site-ul va fi actualizat cu un ghid turistic si cu informatii despre promotorii turismului.

Banatul Sarbesc si-a trasat Topul

Reprezentantii Banatului Sarbesc si-au desemnat deja obiectivele-concurente pentru Top 11, al proiectului "Banat 22".

Municipalitatea Pancevo au propus locatii ca Vojlovica si Jabuka, si, ca eveniment, Carnavalul international de la Pancevo. Reprezentantii din Zrenjanin au inclus Carska Bara, Kastel Ecka, Banja Rusanda, Cobanski Paprikas - Melenci, Lukino Selo, Orlovat si Zilele Berii ale orasului Zrejanin.

Municipalitatea Kanjiza a ales pentru concurs un centru spa si raul Tisa. Apoi, au intrat in concursul obiectivelor turistice Sarbatoarea Vinului din Vrsac si Plandiste, un centru wellness din Kovacica, nisipurile Devojacki Bunar si Carnavalul Florilor din Bela Crkva. Propunerea Municipalitatii Novi Becej promoveaza locatiile Slano Kopovo, Gospojinski Dani si Araca.

Frumusetile Banatului Montan

textUn sondaj de opinie privind valorile Banatului a fost realizat in randul internautilor, prin intermediul enciclopediei digitale Banaterra, de Asociatia Proiectul Rastko Romania.

In perioada 1 - 30 septembrie, pe site-ul www.banaterra.eu se adunasera 60 de propuneri. Cele mai multe au vizat Banatul montan, din zona Caras-Severinului : Cascada Beusnita, Cascada La Viroaga, Cheile Carasului, Ocna de Fier, Lacul Ochiul Beiului, Monumentul turismului din Rusca Montana, Cheile Minisului, Cheile Nerei, Nera, Dealurile Varsetului si Varful Gozna.

Motivele care au stat la baza preferintelor publicului chestionat sunt lesne de inteles. Banatul montan este o zona pitoreasca – in care campia ocupa doar 7% din totalul de 852.000 ha, pe cand dealuri sunt in procent de 11%, iar muntii, de 65,4% –, o zona prin care trece si Dunarea, si rauri (Timis, Caras, Nera, Cerna si Barzava), sunt si lacuri naturale (Ochiul Bei, Lacul Dracului), si baraje de acumulare (Valiug, Secu, Trei Ape, Marul, Prisaca) si alte minunatii ale naturii, cum ar fi Lacul Buhui, Marghitas, Lacul cu nuferi ori Lacul Mare. Banatul montan se bucura si de existenta a 47 de rezervatii naturale, trei parcuri nationale (Domogled - Valea Cernei, Semenic - Cheile Carasului si Cheile Nerei - Beusnita) si a Parcului natural transfrontalier Portile de Fier.

In Top 11 al Banatului romanesc ar putea sta obiective sau evenimente legate de zone precum Clisura Dunarii, Parcul National Portile de Fier, Banatul Montan, Baile Herculane, Timisoara, bisericutele din lemn de pe tot cuprinsul Timisului.

Motivele pentru care aceste obiective ar putea prezenta interes pentru turisti sunt peisajul specific al zonei, salbaticia sau prezenta unor forme de relief potrivite pentru practicarea unui turism sportiv.


Diana MIHAI

( http://www.timpolis.ro/)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu