Puteti asculta Radio Sufletel descarcand playlistul CLICK AICI !

Get graphics at Nackvision.com
Get graphics at Nackvision.com

De ce falosi?...De ce fruncea?..Avem de ce !

De ce falosi?...De ce fruncea?..Avem de ce !
Get graphics at Nackvision.com
Get graphics at Nackvision.com

Banatul este regiunea istorică din vestul României, dintre Dunăre, Tisa, Mureş şi Carpaţi. Circa două treimi din Banat s-a unit cu România şi o treime a fost acordată Serbiei, conform tratatelor din 1920. Banatul mai cuprinde şi o mică bucată de teritoriu între Mureş, Seghedin şi Beba Veche, aflată astăzi pe teritoriul Ungariei. Partea românească din vechiul Banat se întinde astăzi pe teritoriul a cinci judeţe: cuprinde judeţele Timiş şi Caraş-Severin în totalitate, include teritoriul la sud de Mureş din judeţul Arad, zona Orşovei din judeţul Mehedinţi şi câteva comune din judeţul Hunedoara.

Banatul nu mai există ca entitate politică distinctă din 1919, dar continuă să fie considerată o regiune istorică şi culturală funcţională a României moderne. Centrul său economic, cultural şi spiritual se află la Timişoara, la care se alătură Reşiţa, Lugojul, Caransebeşul sau Oraviţa, toate oraşe care au jucat un rol de prim-rang în istoria regiunii. În ultimii ani, rolul administrativ regional începe să fie înlocuit de regiunea de dezvoltare Vest, care se suprapune aproximativ peste zona Banatului.

În timpuri străvechi teritoriul a fost locuit de daci şi a făcut parte din provincia romană Dacia. În evul mediu timpuriu a existat o formaţiune statală româno-slavă, ducatul lui Glad şi a urmaşului său Ahtum. În secolele X-XI, Banatul a fost cucerit de unguri. De la mijlocul secolului al XVI-lea până la începutul secolului al XVIII-lea a fost paşalâc turcesc.

După 1716 a fost cuprins în Imperiul habsburgic şi a avut până în 1778 administraţie germană. Din acest an este încorporat Ungariei şi până în 1918 va avea administraţie maghiară. Destrămarea imperiului austro-ungar de la finele primului război mondial s-a soldat cu împărţirea Banatului între România (zona de nord-est, cu populaţie majoritar românească) şi Serbia (zona de sud-vest, cu populaţie predominant sârbă). Proclamată la 1918, unirea Banatului cu România s-a pus efectiv în practică în 1919, atunci când, la data de 3 august, trupele române au intrat în Timişoara şi au instaurat administraţia românească.

Get graphics at Nackvision.com
Get graphics at Nackvision.com
Get graphics at Nackvision.com

Get graphics at Nackvision.com
Get graphics at Nackvision.com

miercuri, 6 ianuarie 2010

AURELIA FATU - RADUTU


Aurelia Fătu Răduţu (n. 12 iunie 1929, Vasiova - d. 27 septembrie 1972, Bucureşti) a fost o interpretă de muzică populară din Banat.


Cea mai mare solistă de muzică populară din Banat, Aurelia Fătu Răduţu s-a născut la 12 iunie 1929 la Vasiova, într-o căsuţă modestă de pe str. Bârzăveni, la nr. 12. După Revoluţie această stradă a primit numele artistei.

În 1986 poetul Nicolae Sârbu scria în ziarul Flamura din Reşiţa: ”Nici o instituţie culturală nu mi-a putut pune la dispoziţie un disc al Aureliei Fătu-Răduţu, nici date biografice sau vreo referinţă critică de specialitate despre activitatea acestei interprete de excepţie”.

Tatăl Aureliei se numea Teodor Făt şi era un lăcătuş originar din Dognecea. Mama solistei se numea Maria Ioan, originară din Vasiova.

În 1941, Aurelia urmează Gimnaziul de Stat pentru Fete din Reşiţa, iar în 1949 absolvă Liceul Mixt tot din Reşiţa. A început să cânte de la 6 ani, iar primii profesori de muzică i-au fost Ion Românu şi Miron Şoarec.

După unele informaţii, ministrul Carol Loncear, originar din Bocşa Montană, ar fi lansat-o în cariera ei artistică. În 1950, Aurelia intră la Conservatorul din Bucureşti. Tot poetul Nicolae Sârbu o descrie pe solistă: ”Era o femeie frumoasă, cu o ţinută statuară, cu păr negru şi ochi căprui, tipul bănăţencei, iradiind în jur siguranţă şi bună dispoziţie”.

În 1950, solista s-a căsătorit la Bucureşti cu colonelul de aviaţie Ion Răduţu, iar în 1953 se naşte unicul lor fiu, Adrian, care azi e inginer.

După Ana Pacatiuş, care a cunoscut-o personal, Aurelia ar fi avut o căsnicie nefericită. Una din marile prietene ale Aureliei a fost solista Angela Moldovan.

În 1953, artista debutează în spectacolele Teatrului “Constantin Tănase” din Bucureşti, iar în 1955 ea este angajată la Ansamblul Ciocârlia, de unde începe marea ei carieră artistică. Prin anii ’50 vocea de aur a Aureliei Fătu Răduţu umplea prioritar emisiunile folclorice de la Radio Timişoara şi Bucureşti. Victor Predescu de la Radiodifuziune i-a făcut câteva înregistrări. Mai târziu, după 1962, solista are apariţii frecvente şi la Televiziune. A făcut turnee prin ţară şi în străinătate: U.R.S.S., China, Japonia, Franţa, Italia, Anglia.

În august 1972 Aurelia vine pentru ultima dată la Vasiova. Boala ei (cancer la gât) începe să-şi facă efectul. Nu mai putea cânta. Peste o lună, la 27 septembrie 1972 Aurelia Fătu -Răduţu închidea ochii la Bucureşti, departe de Banat şi de Vasiova, pe care le-a iubit atât de mult.

A dus o viaţă dedicată cântecului popular bănăţean, pe care l-a slujit cu credinţă şi devoţiune, dar şi cu un imens talent. Credem că, la fel ca pasărea Phoenix, cântecele nemuritoare ale artistei vor renaşte cândva din scrumul uitării şi vor redeveni marile iubiri care au fost cândva.

Repertoriul

  • Aseară pe înserat
  • Drag mi-i jocul bănăţean
  • Ştii tu bade ce mi-ai spus
  • Mult mi-i drag şi-mi place mie
( http://ro.wikipedia.org/wiki/Aurelia Fatu Radutu )

Un comentariu:

  1. Aurelia Fătu-Răduțu - Recital


    http://www.youtube.com/watch?v=QLp3tZ90tGE

    RăspundețiȘtergere