LUGOJ

Cunoscut de foarte multă vreme drept capitală culturală a Banatului, Lugojul este un centru activ de spiritualitate românească. Acest lucru este ilustrat cel mai bine de binecunoscutele versuri din folclor, cu care lugojenii se mândresc: "Nu-i român ca bănăţanu’, bănăţan ca lugojanu’..."

Ultimii ani au înnoit şi extins coordonatele pe care se desfăşoară economia lugojeană, conferindu-i o dezvoltare constantă. Atraşi de vitalitatea şi dinamismul oamenilor ce locuiesc aici, numeroşi investitori şi-au concentrat activitatea în Lugoj, uneori aceasta suprapunându-se în mod fericit pe vechile tradiţii existente.

* 1334 – Lugojul este atestat pentru prima dată într-un registru pontifical de dare.
* 1369 - Prima atestare documentară a districtului Lugoj.
* 1376 - Se menţionează pentru prima dată „Cetatea Lugojului”.
* 1551 - Isabella, văduva regelui Ioan Zapolya, acordă Lugojului o diplomă de privilegii şi o emblemă.
* 1552-1658 - În luptele cu turcii, Banatul de Lugoj-Caransebeş îşi păstrează autonomia şi se uneşte cu Transilvania.
* 1658-1718 - Lugojul ajunge sub stăpânire turcească.
* 1699 - Turcii demolează „Cetatea Lugojului”.
* 1718 - Lugojul trece sub stăpânire austriacă şi devine reşedinţa districtului Lugoj-Făget. Începe colonizarea cu populaţie germană, formându-se pe malul stâng al Timişului comuna „Lugojul German”.
* 1778 - În urma încorporării Banatului în Ungaria, Lugojul devine reşedinţa comitatului Caraş.
* 1795 - Lugojul Român şi Lugojul German se unifică sub titlul de „Târguşorul cameral Lugoj”.
* 1848 - Marea Adunare Naţională de pe Câmpul Libertăţii, prezidată de Eftimie Murgu.
* 1850 - Prin rezoluţie imperială, Lugojul devine reşedinţa Episcopiei Greco-Catolice din Banat.
* 1881 - Se formează judeţul Caraş-Severin cu reşedinţa la Lugoj.
* 1889 - Lugojul dobândeşte statutul de municipiu.
* 1892-1894 - Mişcarea Memorandistă - se afirmă drepturile identitare ale naţiunii române în cadrul Monarhiei Dualiste Austro-Ungare.
* 1918 - Marea Adunare Naţională, în urma Primului Război Mondial, după dezmembrarea Imperiului Austro-Ungar.
* 1918 - Unirea Ardealului şi Banatului cu România - Cetăţenii Lugojului participă la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia
* 1925 - Judeţul Caraş-Severin se desparte în două. Lugojul devine capitala judeţului Severin.
* 1945-1989 - Perioada dominaţiei regimului comunist.
* 1989 -Lugojul, al doilea oraş liber de dictatură din România.

În cadrul judeţului Timiş, Lugojul este situat în partea central-estică, fiind al doilea municipiu din judeţ ca mărime, dezvoltare economică şi populaţie. Municipiul Lugoj are două sate aparţinătoare, Măguri şi Tapia, împreună cu care ocupă o suprafaţă de 9.956 ha. Numărul de locuitori ai Municipiului Lugoj consemnati în 2005 este de 45.679. Structura etnică arată procentual în felul următor: români (82,9%), maghiari (9,6%), germani (2,9%), romi (2,4%), ucraineni (1,6%), altele (0,6%).

Din punct de vedere climatic, zona Lugojului se încadrează în climatul temperat continental moderat, cu influenţe din vestul şi sudul continentului, caracterizat prin ierni blânde şi veri răcoroase.

Ca urmare a poziţiei avantajoase a oraşului – în vestul României, 130 km faţă de graniţa cu Ungaria, 55 km faţă de Aeroportul Internaţional Timişoara, punct vamal propriu şi situarea pe două artere principale DN 68 şi E 70 – Lugojul cunoaşte o dezvoltare industrială şi economică fără precedent. Firme de renume precum Rieker, Villeroy & Boch, Honeywell, Hella, Autoliv şi Interspitzen şi-au deschis aici spaţii de producţie. S-a dezvoltat astfel o nouă platformă industrială – Tapiei – pe lângă cea veche – Timişoarei. Municipalitatea Lugoj pune la dispoziţie o nouă Zonă Industrială, pe drumul european E 70, şi oferă 61 ha „greenfield” pentru construirea de spaţii de producţie.

Din străvechime capitală culturală a Banatului, Lugojul continuă să fie o prezenţă vie în contemporaneitatea culturală naţională, dar, în acelaşi timp, graţie patrimoniului artistic şi numeroaselor evenimente culturale, contribuind la crearea coordonatelor specifice unui oraş european.


Muzeul de Istorie şi Etnografie, Teatrul „Traian Grozăvescu”, Biblioteca Municipală, Galeria „Pro Arte”, bisericile, instituţiile de învăţământ, presa locală, posturile de radio şi televiziune, Universitatea Europeană Drăgan sunt repere care stau la baza unui climat cultural efervescent, demonstrând că actuala generaţie a înţeles mesajul înaintaşilor, intelectuali care s-au străduit să creeze o elită culturală generatoare de împliniri.

Mândri de obârşiile lor, lugojenii nu uită să arate mereu că, aici, au trăit şi au creat, pornind apoi în lume, Coriolan Brediceanu, Ion Vidu, A. C. Popovici, Filaret Barbu, Traian Grozăvescu, Josif Constantin Drăgan şi atâţia alţii, cu toţii având contribuţii decisive în muzică, literatură, istorie, economie şi educaţie.

Puteti gasi articole deosebite accesand si : http://www.lugojul.ro/originea-numelui-municipiului-lugoj.php

( http://www.primarialugoj.ro/ ; http://www.lugojul.ro/ )