Puteti asculta Radio Sufletel descarcand playlistul CLICK AICI !

De ce falosi?...De ce fruncea?..Avem de ce !

De ce falosi?...De ce fruncea?..Avem de ce !

Banatul este regiunea istorică din vestul României, dintre Dunăre, Tisa, Mureş şi Carpaţi. Circa două treimi din Banat s-a unit cu România şi o treime a fost acordată Serbiei, conform tratatelor din 1920. Banatul mai cuprinde şi o mică bucată de teritoriu între Mureş, Seghedin şi Beba Veche, aflată astăzi pe teritoriul Ungariei. Partea românească din vechiul Banat se întinde astăzi pe teritoriul a cinci judeţe: cuprinde judeţele Timiş şi Caraş-Severin în totalitate, include teritoriul la sud de Mureş din judeţul Arad, zona Orşovei din judeţul Mehedinţi şi câteva comune din judeţul Hunedoara.

Banatul nu mai există ca entitate politică distinctă din 1919, dar continuă să fie considerată o regiune istorică şi culturală funcţională a României moderne. Centrul său economic, cultural şi spiritual se află la Timişoara, la care se alătură Reşiţa, Lugojul, Caransebeşul sau Oraviţa, toate oraşe care au jucat un rol de prim-rang în istoria regiunii. În ultimii ani, rolul administrativ regional începe să fie înlocuit de regiunea de dezvoltare Vest, care se suprapune aproximativ peste zona Banatului.

În timpuri străvechi teritoriul a fost locuit de daci şi a făcut parte din provincia romană Dacia. În evul mediu timpuriu a existat o formaţiune statală româno-slavă, ducatul lui Glad şi a urmaşului său Ahtum. În secolele X-XI, Banatul a fost cucerit de unguri. De la mijlocul secolului al XVI-lea până la începutul secolului al XVIII-lea a fost paşalâc turcesc.

După 1716 a fost cuprins în Imperiul habsburgic şi a avut până în 1778 administraţie germană. Din acest an este încorporat Ungariei şi până în 1918 va avea administraţie maghiară. Destrămarea imperiului austro-ungar de la finele primului război mondial s-a soldat cu împărţirea Banatului între România (zona de nord-est, cu populaţie majoritar românească) şi Serbia (zona de sud-vest, cu populaţie predominant sârbă). Proclamată la 1918, unirea Banatului cu România s-a pus efectiv în practică în 1919, atunci când, la data de 3 august, trupele române au intrat în Timişoara şi au instaurat administraţia românească.

vineri, 15 ianuarie 2010

LUGOJ



Cunoscut de foarte multă vreme drept capitală culturală a Banatului, Lugojul este un centru activ de spiritualitate românească. Acest lucru este ilustrat cel mai bine de binecunoscutele versuri din folclor, cu care lugojenii se mândresc: "Nu-i român ca bănăţanu’, bănăţan ca lugojanu’..."

Ultimii ani au înnoit şi extins coordonatele pe care se desfăşoară economia lugojeană, conferindu-i o dezvoltare constantă. Atraşi de vitalitatea şi dinamismul oamenilor ce locuiesc aici, numeroşi investitori şi-au concentrat activitatea în Lugoj, uneori aceasta suprapunându-se în mod fericit pe vechile tradiţii existente.

* 1334 – Lugojul este atestat pentru prima dată într-un registru pontifical de dare.
* 1369 - Prima atestare documentară a districtului Lugoj.
* 1376 - Se menţionează pentru prima dată „Cetatea Lugojului”.
* 1551 - Isabella, văduva regelui Ioan Zapolya, acordă Lugojului o diplomă de privilegii şi o emblemă.
* 1552-1658 - În luptele cu turcii, Banatul de Lugoj-Caransebeş îşi păstrează autonomia şi se uneşte cu Transilvania.
* 1658-1718 - Lugojul ajunge sub stăpânire turcească.
* 1699 - Turcii demolează „Cetatea Lugojului”.
* 1718 - Lugojul trece sub stăpânire austriacă şi devine reşedinţa districtului Lugoj-Făget. Începe colonizarea cu populaţie germană, formându-se pe malul stâng al Timişului comuna „Lugojul German”.
* 1778 - În urma încorporării Banatului în Ungaria, Lugojul devine reşedinţa comitatului Caraş.
* 1795 - Lugojul Român şi Lugojul German se unifică sub titlul de „Târguşorul cameral Lugoj”.
* 1848 - Marea Adunare Naţională de pe Câmpul Libertăţii, prezidată de Eftimie Murgu.
* 1850 - Prin rezoluţie imperială, Lugojul devine reşedinţa Episcopiei Greco-Catolice din Banat.
* 1881 - Se formează judeţul Caraş-Severin cu reşedinţa la Lugoj.
* 1889 - Lugojul dobândeşte statutul de municipiu.
* 1892-1894 - Mişcarea Memorandistă - se afirmă drepturile identitare ale naţiunii române în cadrul Monarhiei Dualiste Austro-Ungare.
* 1918 - Marea Adunare Naţională, în urma Primului Război Mondial, după dezmembrarea Imperiului Austro-Ungar.
* 1918 - Unirea Ardealului şi Banatului cu România - Cetăţenii Lugojului participă la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia
* 1925 - Judeţul Caraş-Severin se desparte în două. Lugojul devine capitala judeţului Severin.
* 1945-1989 - Perioada dominaţiei regimului comunist.
* 1989 -Lugojul, al doilea oraş liber de dictatură din România.

În cadrul judeţului Timiş, Lugojul este situat în partea central-estică, fiind al doilea municipiu din judeţ ca mărime, dezvoltare economică şi populaţie. Municipiul Lugoj are două sate aparţinătoare, Măguri şi Tapia, împreună cu care ocupă o suprafaţă de 9.956 ha. Numărul de locuitori ai Municipiului Lugoj consemnati în 2005 este de 45.679. Structura etnică arată procentual în felul următor: români (82,9%), maghiari (9,6%), germani (2,9%), romi (2,4%), ucraineni (1,6%), altele (0,6%).

Din punct de vedere climatic, zona Lugojului se încadrează în climatul temperat continental moderat, cu influenţe din vestul şi sudul continentului, caracterizat prin ierni blânde şi veri răcoroase.

Ca urmare a poziţiei avantajoase a oraşului – în vestul României, 130 km faţă de graniţa cu Ungaria, 55 km faţă de Aeroportul Internaţional Timişoara, punct vamal propriu şi situarea pe două artere principale DN 68 şi E 70 – Lugojul cunoaşte o dezvoltare industrială şi economică fără precedent. Firme de renume precum Rieker, Villeroy & Boch, Honeywell, Hella, Autoliv şi Interspitzen şi-au deschis aici spaţii de producţie. S-a dezvoltat astfel o nouă platformă industrială – Tapiei – pe lângă cea veche – Timişoarei. Municipalitatea Lugoj pune la dispoziţie o nouă Zonă Industrială, pe drumul european E 70, şi oferă 61 ha „greenfield” pentru construirea de spaţii de producţie.

Din străvechime capitală culturală a Banatului, Lugojul continuă să fie o prezenţă vie în contemporaneitatea culturală naţională, dar, în acelaşi timp, graţie patrimoniului artistic şi numeroaselor evenimente culturale, contribuind la crearea coordonatelor specifice unui oraş european.


Muzeul de Istorie şi Etnografie, Teatrul „Traian Grozăvescu”, Biblioteca Municipală, Galeria „Pro Arte”, bisericile, instituţiile de învăţământ, presa locală, posturile de radio şi televiziune, Universitatea Europeană Drăgan sunt repere care stau la baza unui climat cultural efervescent, demonstrând că actuala generaţie a înţeles mesajul înaintaşilor, intelectuali care s-au străduit să creeze o elită culturală generatoare de împliniri.

Mândri de obârşiile lor, lugojenii nu uită să arate mereu că, aici, au trăit şi au creat, pornind apoi în lume, Coriolan Brediceanu, Ion Vidu, A. C. Popovici, Filaret Barbu, Traian Grozăvescu, Josif Constantin Drăgan şi atâţia alţii, cu toţii având contribuţii decisive în muzică, literatură, istorie, economie şi educaţie.

Puteti gasi articole deosebite accesand si : http://www.lugojul.ro/originea-numelui-municipiului-lugoj.php

( http://www.primarialugoj.ro/ ; http://www.lugojul.ro/ )

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu