Puteti asculta Radio Sufletel descarcand playlistul CLICK AICI !

Get graphics at Nackvision.com
Get graphics at Nackvision.com

De ce falosi?...De ce fruncea?..Avem de ce !

De ce falosi?...De ce fruncea?..Avem de ce !
Get graphics at Nackvision.com
Get graphics at Nackvision.com

Banatul este regiunea istorică din vestul României, dintre Dunăre, Tisa, Mureş şi Carpaţi. Circa două treimi din Banat s-a unit cu România şi o treime a fost acordată Serbiei, conform tratatelor din 1920. Banatul mai cuprinde şi o mică bucată de teritoriu între Mureş, Seghedin şi Beba Veche, aflată astăzi pe teritoriul Ungariei. Partea românească din vechiul Banat se întinde astăzi pe teritoriul a cinci judeţe: cuprinde judeţele Timiş şi Caraş-Severin în totalitate, include teritoriul la sud de Mureş din judeţul Arad, zona Orşovei din judeţul Mehedinţi şi câteva comune din judeţul Hunedoara.

Banatul nu mai există ca entitate politică distinctă din 1919, dar continuă să fie considerată o regiune istorică şi culturală funcţională a României moderne. Centrul său economic, cultural şi spiritual se află la Timişoara, la care se alătură Reşiţa, Lugojul, Caransebeşul sau Oraviţa, toate oraşe care au jucat un rol de prim-rang în istoria regiunii. În ultimii ani, rolul administrativ regional începe să fie înlocuit de regiunea de dezvoltare Vest, care se suprapune aproximativ peste zona Banatului.

În timpuri străvechi teritoriul a fost locuit de daci şi a făcut parte din provincia romană Dacia. În evul mediu timpuriu a existat o formaţiune statală româno-slavă, ducatul lui Glad şi a urmaşului său Ahtum. În secolele X-XI, Banatul a fost cucerit de unguri. De la mijlocul secolului al XVI-lea până la începutul secolului al XVIII-lea a fost paşalâc turcesc.

După 1716 a fost cuprins în Imperiul habsburgic şi a avut până în 1778 administraţie germană. Din acest an este încorporat Ungariei şi până în 1918 va avea administraţie maghiară. Destrămarea imperiului austro-ungar de la finele primului război mondial s-a soldat cu împărţirea Banatului între România (zona de nord-est, cu populaţie majoritar românească) şi Serbia (zona de sud-vest, cu populaţie predominant sârbă). Proclamată la 1918, unirea Banatului cu România s-a pus efectiv în practică în 1919, atunci când, la data de 3 august, trupele române au intrat în Timişoara şi au instaurat administraţia românească.

Get graphics at Nackvision.com
Get graphics at Nackvision.com
Get graphics at Nackvision.com

Get graphics at Nackvision.com
Get graphics at Nackvision.com

miercuri, 13 ianuarie 2010

Fabiana Stroe - Un nume care face cinste Banatului

Spiritul românesc care dăinuie de milenii pe aceste meleaguri ne-a oferit, de-a lungul timpului, multe talente deosebite care merită promovate. Unele talente au fost descoperite, susţinute şi promovate dar altele nu au avut susţinerea necesară şi au pierit. Timpul a trecut, iar peste ţara noastră s-au abătut vremuri de urgie, de grea durere şi asuprire. Poporul român şi tradiţiile noastre au supravieţuit stăpânirilor străine şi vremurilor grele.
Datorită destinului zbuciumat, poporul român a dobândit o tradiţie şi o credinţă deosebită.
Această tradiţie şi credinţă, dobândite prin jerfă şi sacrificii imense, trebuie transmise mai departe generaţiilor viitoare. Nu oricine are menirea să realizeze acest lucru. Există oameni talentaţi care prin pasiune şi voinţă, ne oferă nestemate din valorile poporului nostru. Aceste persoane trebuie descoperite, susţinute şi promovate.
În urmă cu doi ani de zile, am cunoscut în capitala Banatului, Timişoara, o astfel de persoană. Se numeşte Fabiana Stroe şi a venit pe aceste meleaguri din Oltenia.
Am fost impresionat de talentul înnăscut şi de plăcerea ei de a cânta.
Privighetoarea Banatului, cum îmi place să o alint, are o voce care exprimă minunea muzicii, reconstituie un timp şi un loc adesea pierdut sau uitat. Cântecul l-a descoperit din adierea vântului, din răsunetul codrilor şi din şipotul izvoarelor.A strâns în vocea ei, lacrima şi jalea din tradiţiile străbunilor.
Tânăra cântăreaţă este preocupată de valorile culturale, de studierea folclorului şi a tradiţiilor.
Este studentă la Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de Drept şi elevă a Şcolii Populare de Arte din oraş. Prin vocea şi talentul ei artistic, Fabiana reprezintă în orice loc, cu mândrie, tradiţia şi cântecul popular.
Vocea acestei privighetori, izvorăşte din adâncul inimii, dăruirea scenică este sublimă iar pasiunea şi energia pusă in slujba promovării tradiţiei, ne arată caracterul deosebit al acestei cântăreţe.
Este chipeşă şi veselă iar cântecul popular, arta şi prietenii reprezintă hrana sufletească care îi oferă fiorul deosebit pe care îl transmite oamenilor prin muzica şi versurile sale.
De când am avut şansa să o cunosc, a devenit ca o surioară pentru mine.
Are o voce inconfundabilă, o deschidere sufletească şi o bunătate deosebită.
Îşi păstrează frica faţă de Dumnezeu şi bunul simţ faţă de oameni.
Este o fire ambiţioasă care luptă pentru ce a ce crede, o prietenă căreia poţi să îi spui ce ai pe suflet iar secretul rămâne îngropat pe veci.

( sursa _ http://www.palconivalentin.ro/ )

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu