Puteti asculta Radio Sufletel descarcand playlistul CLICK AICI !

Get graphics at Nackvision.com
Get graphics at Nackvision.com

De ce falosi?...De ce fruncea?..Avem de ce !

De ce falosi?...De ce fruncea?..Avem de ce !
Get graphics at Nackvision.com
Get graphics at Nackvision.com

Banatul este regiunea istorică din vestul României, dintre Dunăre, Tisa, Mureş şi Carpaţi. Circa două treimi din Banat s-a unit cu România şi o treime a fost acordată Serbiei, conform tratatelor din 1920. Banatul mai cuprinde şi o mică bucată de teritoriu între Mureş, Seghedin şi Beba Veche, aflată astăzi pe teritoriul Ungariei. Partea românească din vechiul Banat se întinde astăzi pe teritoriul a cinci judeţe: cuprinde judeţele Timiş şi Caraş-Severin în totalitate, include teritoriul la sud de Mureş din judeţul Arad, zona Orşovei din judeţul Mehedinţi şi câteva comune din judeţul Hunedoara.

Banatul nu mai există ca entitate politică distinctă din 1919, dar continuă să fie considerată o regiune istorică şi culturală funcţională a României moderne. Centrul său economic, cultural şi spiritual se află la Timişoara, la care se alătură Reşiţa, Lugojul, Caransebeşul sau Oraviţa, toate oraşe care au jucat un rol de prim-rang în istoria regiunii. În ultimii ani, rolul administrativ regional începe să fie înlocuit de regiunea de dezvoltare Vest, care se suprapune aproximativ peste zona Banatului.

În timpuri străvechi teritoriul a fost locuit de daci şi a făcut parte din provincia romană Dacia. În evul mediu timpuriu a existat o formaţiune statală româno-slavă, ducatul lui Glad şi a urmaşului său Ahtum. În secolele X-XI, Banatul a fost cucerit de unguri. De la mijlocul secolului al XVI-lea până la începutul secolului al XVIII-lea a fost paşalâc turcesc.

După 1716 a fost cuprins în Imperiul habsburgic şi a avut până în 1778 administraţie germană. Din acest an este încorporat Ungariei şi până în 1918 va avea administraţie maghiară. Destrămarea imperiului austro-ungar de la finele primului război mondial s-a soldat cu împărţirea Banatului între România (zona de nord-est, cu populaţie majoritar românească) şi Serbia (zona de sud-vest, cu populaţie predominant sârbă). Proclamată la 1918, unirea Banatului cu România s-a pus efectiv în practică în 1919, atunci când, la data de 3 august, trupele române au intrat în Timişoara şi au instaurat administraţia românească.

Get graphics at Nackvision.com
Get graphics at Nackvision.com
Get graphics at Nackvision.com

Get graphics at Nackvision.com
Get graphics at Nackvision.com

duminică, 10 ianuarie 2010

Nera

Nera – Lacrima şi Surâsul Lescoviţei…

2756537280101292430mxtcrx_ph

Râul Nera are o lungime de 131 km, izvorăşte din Munţii Semenic, de sub Vârful Piatra Goznei (1447 m) şi se varsă în Dunăre.
„Situată în partea de sud-vest a judeţului Caraş-Severin, la frontiera cu R.F. Iugo-slavia, pe DJ 571C, localitatea Naidăş, reşedinţa comunei cu acelaşi nume, se află la o distanţă de 84 km de municipiul Reşiţa şi 21 km de Oraviţa, oraşul cel mai apropiat. Comuna Naidăş se întinde pe o suprafaţă de 6374 ha, din care 4572 ha reprezintă terenul agricol.
În componenţa acestui teritoriu administrativ se regăsesc localităţile: Naidăş şi Lescoviţa.

nera6-154488074bca84f1627a1_250_260_

Râul Nera, care are cursul orientat de la est spre vest, are ca afluenţi pe partea stângă, între alţii, Valea Zbagului, Vl. Călugăriei, Ogaşul lui Ţugui, Og. Gavrova, Og. lui Stancu, iar pe partea dreaptă Pârâul Năidăşel, Valea Uzumi, Ogaşul Lescoviţei.

481228560_51879cebf9

Climatul temperat-continental moderat, cu slabe influenţe mediteraneene, prezintă o valoare medie multianuală cuprinsă între 11,10C (staţia Oraviţa) şi 11,40C (staţia Moldova Veche), precipitaţiile înregistrând, în intervalul 1884-1994, o valoare medie multianuală de 895,0 mm (staţia Oraviţa).

Vegetaţia este alcătuită din păduri, tufărişuri, pajişti şi grupări ruderale, fiind dispusă în etaje specifice, condiţionate de particularităţile cadrului natural.

Pe versanţii sudici şi sud-vestici ai Munţilor Locvei, în condiţii de umiditate şi insolaţie ridicate se dezvoltă păduri de făgete şi gorunete, pure sau în amestec, la care se adaugă formaţiuni submediteraneene numite şibleac, între care Carpinus orientalis (cărpiniţă), Fraxinus ornus (mojdrean), Corylus colurna (alun turcesc), Syringa vulgaris (liliac).


Sibilla


picture-009

http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://sfinx777.files.wordpress.com/2009/03/mehe002.jpg&imgrefurl=http://sfinx777.wordpress.com/2009/03/17/caras-severinul-si-amnezia-sau-turism-carasean-cu-pipeta/&usg=__J1_cit6iRAUdY64RQUiBj8l_JdY=&h=337&w=504&sz=24&hl=ro&start=8&um=1&tbnid=G5nRqNsmrTS9IM:&tbnh=87&tbnw=130&prev=/images%3Fq%3DCARA%25C5%259E-%2BSEVERIN-%2BCentrul%2Bde%2Bagrement%2BR%25C3%2582UL%2BALB%26hl%3Dro%26client%3Dfirefox-a%26rls%3Dorg.mozilla:ro:official%26sa%3DN%26um%3D1

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu