Puteti asculta Radio Sufletel descarcand playlistul CLICK AICI !

Get graphics at Nackvision.com
Get graphics at Nackvision.com

De ce falosi?...De ce fruncea?..Avem de ce !

De ce falosi?...De ce fruncea?..Avem de ce !
Get graphics at Nackvision.com
Get graphics at Nackvision.com

Banatul este regiunea istorică din vestul României, dintre Dunăre, Tisa, Mureş şi Carpaţi. Circa două treimi din Banat s-a unit cu România şi o treime a fost acordată Serbiei, conform tratatelor din 1920. Banatul mai cuprinde şi o mică bucată de teritoriu între Mureş, Seghedin şi Beba Veche, aflată astăzi pe teritoriul Ungariei. Partea românească din vechiul Banat se întinde astăzi pe teritoriul a cinci judeţe: cuprinde judeţele Timiş şi Caraş-Severin în totalitate, include teritoriul la sud de Mureş din judeţul Arad, zona Orşovei din judeţul Mehedinţi şi câteva comune din judeţul Hunedoara.

Banatul nu mai există ca entitate politică distinctă din 1919, dar continuă să fie considerată o regiune istorică şi culturală funcţională a României moderne. Centrul său economic, cultural şi spiritual se află la Timişoara, la care se alătură Reşiţa, Lugojul, Caransebeşul sau Oraviţa, toate oraşe care au jucat un rol de prim-rang în istoria regiunii. În ultimii ani, rolul administrativ regional începe să fie înlocuit de regiunea de dezvoltare Vest, care se suprapune aproximativ peste zona Banatului.

În timpuri străvechi teritoriul a fost locuit de daci şi a făcut parte din provincia romană Dacia. În evul mediu timpuriu a existat o formaţiune statală româno-slavă, ducatul lui Glad şi a urmaşului său Ahtum. În secolele X-XI, Banatul a fost cucerit de unguri. De la mijlocul secolului al XVI-lea până la începutul secolului al XVIII-lea a fost paşalâc turcesc.

După 1716 a fost cuprins în Imperiul habsburgic şi a avut până în 1778 administraţie germană. Din acest an este încorporat Ungariei şi până în 1918 va avea administraţie maghiară. Destrămarea imperiului austro-ungar de la finele primului război mondial s-a soldat cu împărţirea Banatului între România (zona de nord-est, cu populaţie majoritar românească) şi Serbia (zona de sud-vest, cu populaţie predominant sârbă). Proclamată la 1918, unirea Banatului cu România s-a pus efectiv în practică în 1919, atunci când, la data de 3 august, trupele române au intrat în Timişoara şi au instaurat administraţia românească.

Get graphics at Nackvision.com
Get graphics at Nackvision.com
Get graphics at Nackvision.com

Get graphics at Nackvision.com
Get graphics at Nackvision.com

duminică, 10 ianuarie 2010

CARAŞ- SEVERIN- Centrul de agrement RÂUL ALB

CARAŞ- SEVERIN- Centrul de agrement RÂUL ALB




Contact

adresa:
Aleea Roman nr.1 cod poştal 320143, Loc. Reşiţa
contact:
tel: 0255 212856
fax: 0255 214138
email: tineretcaras@easynet.ro

Amplasare:
la 20 km de municipiul Reşiţa, pe valea râului Bârzava, în apropierea staţiunii turistice Secu şi a lacului Secu

Modalităţi de ajungere în centrul de agrement

  • cu trenul până la gara Reşiţa Sud, pe şosea cu autocar sau microbuz;
  • la cerere se asigură transportul cu autocar sau microbuz, din Reşiţa la Râul Alb, contra cost.

Condiţii de cazare: 110 locuri vara, 60 locuri iarna într-un complex de şase vile:

  • Vila Căprioara - 36 locuri
    • 4 camere de 3 locuri
    • 1 cameră de 4 locuri
    • 1 cameră de 6locuri
    • 2 camere de 7 locuri
    • Instalaţii sanitare comune, cabină duş, apă caldă, încălzire centrală, cabana funcţionează permanent.
  • Vila Castorul – Nu funcţionează Instalaţii sanitare comune, duşuri, apă caldă, cabana funcţionează sezonier.
  • Vila Victoria - 30 locuri
    • 1 cameră de 2 locuri
    • 1 cameră de 8 locuri
    • 2 camere de 10 locuri
    • Instalaţii sanitare pe hol, duşuri, apă caldă şi rece, cabana funcţionează sezonier.
  • Vila Semenic - 8 locuri
    • 4 camere de 2 locuri
    • Instalaţii sanitare pe hol cu duş, apă caldă şi rece, încălzire centrală, cabana funcţionează permanent.
  • Vila Gospodarul - 12 locuri
    • 2 camere de 2 locuri
    • 1 cameră de 8 locuri
    • Instalaţii sanitare pe hol cu duş, apă caldă şi rece, încălzire centrală, cabana funcţionează permanent.
  • Vila Protocol - 16 locuri
    • 1 cameră de 3 locuri
    • 1 cameră de 5 locuri
    • 1 cameră de 8 locuri
    • Instalaţii sanitare pe hol cu duş, apă caldă şi rece, încălzire cu teracote, cabana funcţionează permanent.

Centrul mai deţine: o cantină-restaurant, încălzire centrală, teren de sport, spaţiu de joacă pentru copii, club şi desfăşoară programe de loisir asigurate de animatorii de tineret.

  • Drumeţii în împrejurimi:
    • la lacul de acumulare Secu, lac antropic (de baraj) destinat producerii energiei electrice, alimentării cu apă potabilă; turul complet al lacului durează 5 ore pe jos şi 2 ore cu bicicleta; este posibil agrementul nautic şi pescuitul;
    • pe văile din jurul centrului de agrement, cu oprire la Piatra Albă, un impresionant perete de calcar înalt de 50 metri care oferă o minunată privelişte spre muntele Semenic, la întoarcere se trece prin satul Secu, unde se poate vizita viaductul şi canalul de aducţiune care face parte dintr-o reţea veche de peste 100 de ani, traseul durează 6 -7 ore în funcţie de durata staţionării la fiecare obiectiv.
  • Excursii cu autocarul sau microbuzul:
    • traseu Reşiţa– Ocna De Fier – Reşiţa (se vizitează Muzeul “Florilor de mină Constantin Gruiescu” de la Ocna de Fier, colecţie de flori de mină de peste 1500 de piese, Muzeul de locomotive în aer liber din Reşiţa unic în ţară).
    • traseu Reşiţa – Caraşova - Peştera Comarnic – Reşiţa (se vizitează Cheile Caraşului cu Peştera Comarnic, Peştera Liliecilor. Traseul este combinat cu drumeţie prin poiana Prolaz, platoul Iabalcei. După 3 ore de mers pe jos se ajunge la peştera Comarnic, una dintre cele mai mari şi mai frumoase peşteri din Banat, prin sălile ei monumentale şi grandoarea formaţiunilor stalagmitice, se asigură ghid calificat).
    • traseu Reşiţa – Timişoara – Buziaş – Reşiţa (se vizitează în Timişoara: Muzeul Banatului, Bastionul Cetăţii, Catedrala Mitropolitană, clădirea Operei, plimbare cu vaporaşul pe canalul Bega; staţiunea balneoclimaterică Buziaş).
    • traseu Reşiţa – Sarmisegetuza – Densuş – Hunedoara – Deva – Simeria - Haţeg – Reşiţa (se vizitează castrul roman Sarmisegetuza Ulpia Traiana Dacica Augusta, Biserica din Densuş sec. XI, Castelul Huniazilor de la Hunedoara, Cetatea Deva şi Muzeul de istorie din Deva, rezervaţia de zimbri de la Haţeg).
    • traseu Reşiţa - Orşova - Drobeta Turnu Severin - Băile Herculane – Reşiţa (se vizitează Schitul Piatra Scrisă de pe Valea Timişului, Orşova cu Biserica Catolică şi Mânăstirea Sf. Ana, Sistemul hidroenergetic Porţile de Fier, Drobeta Turnu Severin, staţiunea balneoclimaterică Băile Herculane, Valea Minişului cu cascada şi izbucul Coronini, paralela 45º).
    • traseu Reşiţa – Anina - Valea Minişului - Eftimie Murgu - Băile Herculane - Valea Timişului –Caransebeş – Reşiţa (se vitează fostul centru minier din Anina, Valea Minişului cu cascada şi izbucul Coronini, paralela 45º, Valea Morilor pe apă de la Eftimie Murgu, staţiunea Băile Herculane).
    • traseu Reşiţa – Oraviţa – Moldova Nouă - Orşova - Băile Herculane - Valea Minişului – Reşiţa (se vizitează Teatrul vechi din Oraviţa, Clisura Dunării, Dunărea la cazane, Mănăstirea Sf. Ana din Orşova, staţiunea balneoclimaterică Băile Herculane, schitul Piatra Scrisă).

Director: Carina Pristabu
Persoană de contact: Schveinert Sorin

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu