Puteti asculta Radio Sufletel descarcand playlistul CLICK AICI !

Get graphics at Nackvision.com
Get graphics at Nackvision.com

De ce falosi?...De ce fruncea?..Avem de ce !

De ce falosi?...De ce fruncea?..Avem de ce !
Get graphics at Nackvision.com
Get graphics at Nackvision.com

Banatul este regiunea istorică din vestul României, dintre Dunăre, Tisa, Mureş şi Carpaţi. Circa două treimi din Banat s-a unit cu România şi o treime a fost acordată Serbiei, conform tratatelor din 1920. Banatul mai cuprinde şi o mică bucată de teritoriu între Mureş, Seghedin şi Beba Veche, aflată astăzi pe teritoriul Ungariei. Partea românească din vechiul Banat se întinde astăzi pe teritoriul a cinci judeţe: cuprinde judeţele Timiş şi Caraş-Severin în totalitate, include teritoriul la sud de Mureş din judeţul Arad, zona Orşovei din judeţul Mehedinţi şi câteva comune din judeţul Hunedoara.

Banatul nu mai există ca entitate politică distinctă din 1919, dar continuă să fie considerată o regiune istorică şi culturală funcţională a României moderne. Centrul său economic, cultural şi spiritual se află la Timişoara, la care se alătură Reşiţa, Lugojul, Caransebeşul sau Oraviţa, toate oraşe care au jucat un rol de prim-rang în istoria regiunii. În ultimii ani, rolul administrativ regional începe să fie înlocuit de regiunea de dezvoltare Vest, care se suprapune aproximativ peste zona Banatului.

În timpuri străvechi teritoriul a fost locuit de daci şi a făcut parte din provincia romană Dacia. În evul mediu timpuriu a existat o formaţiune statală româno-slavă, ducatul lui Glad şi a urmaşului său Ahtum. În secolele X-XI, Banatul a fost cucerit de unguri. De la mijlocul secolului al XVI-lea până la începutul secolului al XVIII-lea a fost paşalâc turcesc.

După 1716 a fost cuprins în Imperiul habsburgic şi a avut până în 1778 administraţie germană. Din acest an este încorporat Ungariei şi până în 1918 va avea administraţie maghiară. Destrămarea imperiului austro-ungar de la finele primului război mondial s-a soldat cu împărţirea Banatului între România (zona de nord-est, cu populaţie majoritar românească) şi Serbia (zona de sud-vest, cu populaţie predominant sârbă). Proclamată la 1918, unirea Banatului cu România s-a pus efectiv în practică în 1919, atunci când, la data de 3 august, trupele române au intrat în Timişoara şi au instaurat administraţia românească.

Get graphics at Nackvision.com
Get graphics at Nackvision.com
Get graphics at Nackvision.com

Get graphics at Nackvision.com
Get graphics at Nackvision.com

miercuri, 6 ianuarie 2010

MARIANA DRAGHICESCU


Mariana Drăghicescu

Data naşterii 18 septembrie 1952
Locul naşterii România Bogâltin
Caraş-Severin, Romania
Data decesului 3 aprilie 1997 (44 ani)
Locul decesului Canada Toronto, Canada
Naţionalitate Română
Ocupaţie Solistă de muzică populară
Părinţi Maria Drăghicescu
Pavel Drăghicescu
Copii Alexandru Pelici


A fost solistă de muzică populară din Banat, un nume căruia, departe de a i se fi pierdut ecourile prin dispariţia prematura, rămane o adevarată comoară de simţire românească şi reperul de vârf al folclorului bănăţean.

Calitǎţile ei vocale aparte o impun în primul rând ca o doinitoare desăvârşitǎ. Este solista care a pătruns filonul adânc al cântecului popular, readucându-l aşa cum este cântat de săteni, cu darul exteriorizării sentimentelor care, în clipele lor de restrişti sau de bucurii, îi determină pe oameni să cânte.

Apariţia ei meteoricǎ pe cerul înstelat al folclorului românesc, în general şi bǎnǎţean în special, în simbioză cu doinele ei sfâşietoare, a creat un adevǎrat fenomen Mariana Drăghicescu.

Discografie





  • - Mamă, cu inima bună
  • - Jos în vale la livezi
  • - Ansamblul folcloric Banatul
  • - Cerna, Cerna, apă lină
  • - Cântă inima şi spune
  • - Cine-o zis la cântec frate
  • - Mariana Drăghicescu
  • - Mândră-i hora satului
  • - Câte stele-s pe Banat
  • - De la Valea Cernii-s sus
  • - Mariana Drăghicescu
  • - Mariana Drăghicescu

Repertoriu

Doine

  • Știi tu bage-o ce ți-am spus
  • Sălcuţa cu creanga'n apă
  • Bate vântul de departe
  • Toată lumea are-un dor
  • Am crescut copil sărac
  • Bucurie, bucurie
  • Mamă cu inimă buna
  • De-aş mai fi in satul meu
  • Sus la muncele Arajana
  • Am avut si n-am avut
  • De-aş avea şi eu un frate
  • Duce-m-aş şi m-aş tot duce
  • Străină-s pe lume
  • Inimioară inimă
  • Eu cant ziua şi cant noaptea
  • Frică mi-i ca mor ca mâine
  • Pagubă-mi dupa lume
  • De-aş fi pasăre sa zbor
  • Rămâi satule cu bine
  • Pădure, soro padure
  • Bate vânte, bate
  • Cantă cucul pe fantană
  • Cernă, Cernă, apa lină
  • Cernă, Cernă, sora buna
  • Struguras bătut de soare
  • Trandafir si-o floare
  • Trandafir de pe câmpie
  • Neagră-i noaptea-ntunecoasă
  • Bradule, braduţule
  • Codrule, ficior frumos
  • Bagea-l meu cireasa amara
  • Cresteti flori si stati cununi

Alte melodii populare

  • Aud cucu ș-aud mierla
  • În Banatul meu ales
  • Am iubit cu agevărat
  • O zis tata că-mi dă oi
  • În doruri mi-am prins cununa
  • Jos in vale la livezi
  • Am visat bage-o cu cine
  • Băgişorul meu din Bozovici
  • La coliba parasită
  • Bage pentru ochii tăi
  • Mândru-i ceru fără nori
  • Ce vii bage târzior
  • Rămas bun măicuţă bună
  • Neică Ioane
  • Azi cu dor, mâine cu dor
  • Bade când o să te-nsori
  • Bade când tu m-ai găsit
  • Ard-o focul dragostea
  • Frunzuliţă, firul ierbii
  • Bine-i stă jocului mare
  • Mamă poate ai păcat
  • Bage rupt din soare
  • Nu ma bate mamă tare
  • Tine-n viată pomi-n vie
  • Cât în lumea asta o duci bine
  • Cât pe lume mai am glas
  • Zice lumea ca eu cânt
( http://ro.wikipedia.org/wiki/Mariana_Drăghicescu )

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu